Zona și Accesul

Zona în care este amplasat satul Ardeu aparţine Munţilor Metaliferi, ramură a Apusenilor, în partea de sud a acestora. Accesul se face uşor, din DN 7 (E68), la cca 2,5 km est faţă de Orăştie, în dreptul staţiei de cale ferată Geoagiu, spre nord, pe DJ705. Drumul, care leagă Valea Mureşului de oraşul Zlatna este modernizat, cu covor asfaltic, cu excepţia a 10 km, în zona care separă judeţele Hunedoara şi Alba.

Calea străbate localitatea Gelmar şi apoi oraşul Geoagiu, pentru ca mai sus, să se despartă de drumul de acces în staţiune şi să îşi continue meandrele, spre nord. Pe partea stângă se află derivaţia spre satul Mada, cunoscut pentru Cheile – monument al naturii şi pentru peştera zidită. În satul următor, Bozeş, se găseşte o biserică – monument istoric şi tot de acolo a fost descoperit un tezaur, format din monede dacice de tip Răduleşti-Hunedoara, păstrat în colecţiile muzeului din Deva. În centrul satului, spre dreapta, se desparte drumul care trece prin satul Băcâia, în care se îmbuteliază apa minerală de masă – Cezara, şi apoi, trecând prin Cheile Băcâiei şi mai sus, prin Cheile Cibului, ajunge în satele Cib şi Glod, din judeţul Alba.

Pe Valea Ardeului, urcă şi acum artera principală a drumului spre inima Apusenilor, aşa cum se întâmpla şi cu 2000 de ani în urmă, în vremea Regatului Dac. Valea este îngustă iar versanţii sunt acoperiţi de pădure. În partea stângă, pe direcţia de mers a drumului, din loc în loc, aflorează gresiile de Bozeş, folosite, în toate timpurile de localnici pentru construcţii şi amenajări, datorită uşurinţei cu care se desprinde şi se prelucrează. Când valea se deschide, dar numai atât cât să lase privitorul să vadă Culmea Raiului, valea se închide din nou ca o cetate. Este Prăguţul Ardeului al cărui străjer, maestuos, este chiar Cetăţuia. Chiar şi aşa, măcinat cum este de exploatarea de calcar, care a muşscat din el mai bine de trei decenii, el se înalţă cu mândrie în faţa oricărui trecător. În vremurile sale de glorie, a fost înnobilat de o cetate dacică, agăţată parcă de coama lui, aşa cum spunea, demult, Florus. Făcând o buclă, drumul urcă Prăguţul, străbate satul amplasat cu fereală în spatele Cetăţuii, cu casele, în cea mai mare parte înşirate pe malurile Apei Ardeului şi apoi, se avântă peste Pragul Ardeului, către Balşa. În dreapta, rămâne în încremenire Raiul, cocoţat deasupra stâncilor Cetăţii, cu deschiderile grotelor, asemeni unor ferestre gotice, de catedrală. Ceva mai jos, o altă stâncă şi-a găsit un loc strategic. Este Piatra Peşterii, a cărei ascunzişuri formează grote, dar şi-un pod natural.

slider3

Cu pereţii săi abrupţi, scăldaţi de apa Văii Ardeului, care coboară dintre munţi, din Cheile Glodului, parcă ar fi o altă cetate, la fel de semeaţă cum e şi cea plasată în partea opusă a satului. Aici pe prag, privind spre nord se deschide parcă o depresiune, în care se găseşte satul Balşa, centrul comunei, direcţie în care se şi îndreaptă, cu meandre, drumul. În stânga vedem cum Valea Balşei se strecoară printre doi giganţi: Pleşa Mare şi Cornet, dăltuind în piatră Cheile Măzii, dar numai după ce primeşte, pe partea dreaptă, Apa Şuncuiuşului. Mai apoi, încetul cu încetul, primele case, târgul … şi alte case, anunţă apropierea de centrul comunei, unde tronează clădirea Primăriei, construită în perioada interbelică, parcul, amenajat de curând, un teren de sport şi magazinele săteşti. De aici, drumul urcă spre satul Voia şi se îndreaptă spre Zlatna, în judeţul vecin.

 

Balsa
8°
light rain
humidity: 88%
wind: 2m/s WSW
H 8 • L 3
2°
Thu
7°
Fri
8°
Sat
3°
Sun
1°
Mon
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSC_0025 DSCF2100 DSCN2935 IMG_6056 12000963_10207583715693336_4538896426355646482_o 17836705_10212357345711103_47307540_o

Locaţia