Pesteri

Picture 230Interesul pentru peşterile din zona Ardeului s-a manifestat încă de la jumătatea secolului XIX, cele mai valoroase contribuţii avându-l ca autor pe Gábor Téglás (1888). Acesta reuneşte în lucrarea Újabb barlangok az Erdélyrészi érczhegység övéből, o serie de date de natură topografică, arheologică şi istorică, despre peşterile cunoscute şi cercetate până la acel interval de timp (Peştera Cofta Sârbilor, zona Raiu, zona Piatra Peşterii). Acestei acumulări de informaţii i se adaugă rezultatele obţinute de mişcarea speologică de amatori (Clubul de Speologie „Zarand” Brad, Clubul Speologilor „Proteus” Hunedoara), concretizate o dată cu publicarea lucrării Cadastrul peşterilor din România, Bucureşti (1982)(autor Cristian Goran). Până în anul 1980 au fost cartate în masivele denumite generic Cetatea Ardeului, respective Pleaşa Ardeului, un număr de 27 de peşteri, o parte dintre acestea cu sedimente de importanţă arheologică. Materialele descoperite cu diverse ocazii (periegheze, sondaje de control stratigrafic, braconaje), dovedesc ocuparea acestor peşteri în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş), eneoliticul târziu (cultura Coţofeni), bronzul timpuriu (grupul cultural Şoimuş), epoca bronzului (cultura Otomani) şi Evul Mediu.

Cea mai nouă abordare a acestui subiect, cu referiri la materialele descoperite în zona Ardeului, îi aparţine lui Cristian Constantin Roman (Habitatul uman în peşterile din sud-vestul Transilvaniei, Sibiu, 2008).

Balsa
12°
broken clouds
humidity: 86%
wind: 1m/s SE
H 17 • L 8
10°
Mon
9°
Tue
7°
Wed
7°
Thu
8°
Fri
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSCN2352 11922866_1630149233918319_5102980686142573201_o 17797856_10212357156146364_802406759_o 17819881_10212357152466272_762793320_o 17820296_10212356966941634_431993607_o 17820177_10212357343791055_1506588129_o