Pesteri

Picture 230Interesul pentru peşterile din zona Ardeului s-a manifestat încă de la jumătatea secolului XIX, cele mai valoroase contribuţii avându-l ca autor pe Gábor Téglás (1888). Acesta reuneşte în lucrarea Újabb barlangok az Erdélyrészi érczhegység övéből, o serie de date de natură topografică, arheologică şi istorică, despre peşterile cunoscute şi cercetate până la acel interval de timp (Peştera Cofta Sârbilor, zona Raiu, zona Piatra Peşterii). Acestei acumulări de informaţii i se adaugă rezultatele obţinute de mişcarea speologică de amatori (Clubul de Speologie „Zarand” Brad, Clubul Speologilor „Proteus” Hunedoara), concretizate o dată cu publicarea lucrării Cadastrul peşterilor din România, Bucureşti (1982)(autor Cristian Goran). Până în anul 1980 au fost cartate în masivele denumite generic Cetatea Ardeului, respective Pleaşa Ardeului, un număr de 27 de peşteri, o parte dintre acestea cu sedimente de importanţă arheologică. Materialele descoperite cu diverse ocazii (periegheze, sondaje de control stratigrafic, braconaje), dovedesc ocuparea acestor peşteri în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş), eneoliticul târziu (cultura Coţofeni), bronzul timpuriu (grupul cultural Şoimuş), epoca bronzului (cultura Otomani) şi Evul Mediu.

Cea mai nouă abordare a acestui subiect, cu referiri la materialele descoperite în zona Ardeului, îi aparţine lui Cristian Constantin Roman (Habitatul uman în peşterile din sud-vestul Transilvaniei, Sibiu, 2008).

Balsa
8°
light rain
humidity: 88%
wind: 2m/s WSW
H 8 • L 3
2°
Thu
7°
Fri
8°
Sat
3°
Sun
1°
Mon
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
11063716_10207536564314581_2876834658915956011_o 11845169_10207536566274630_5092636172076081259_o 12034400_10207583716093346_7725557139631113625_o 12045335_10207583716053345_5564156713357463609_o 17779041_10212357336510873_2062794540_o 17836988_10212357342031011_594258728_o