Fauna și flora

Se caracterizează în general o climă de tip continental temperată,temperatura medie, anuală fiind de +10 –11Cº. Caracteristice fiind temperaturile blânde, iarna nefiind geruri aspre si vara călduri excesive,însă primăvara cade brumă târzie si toamna brume timpurii.Precipitatiile sunt abundente în special primăvara si toamna având valori medii anuale cuprinse între 900 si 1000 mm. Vânturile sunt slabe în intensitate viteza medie fiind cuprinsă între 2 si 4 m/s si putine, având directia predominantă dinspre sud-vest. Datorită asezării sale geografice, formele ce predomină sunt dealurile formate din soluri podzolice si roci calcaroase, datorită cărui fapt pe teritoriul satului se găsesc multe forme carstice.

Inaccesibilitatea şi sălbăticia zonei, existenta in zonă doar a unor mici sate, face ca presiunea factorului antropic sa nu fie foarte mare, permiţând vieţii sălbatice să se dezvolte din plin aici.O drumeţie prin Chei este nu doar un prilej de a vizita vestigiile istorice, de a admira frumuseţea şi spectaculozitatea peisajului, ci si de a observa specii de animale interesante,- unele rare-cărora zona respectivă, prin diversitatea formelor de relief, şi marea varietate a speciilor vegetale, le oferă un perfect mediu de viaţă.
Inaccesibilitatea şi sălbăticia zonei, existenta in zonă doar a unor mici sate, face ca presiunea factorului antropic sa nu fie foarte mare, permiţând vieţii sălbatice să se dezvolte din plin aici. Cheile şi înaltele dealuri din jur, cu fânaţe şi păduri, precum şi văile cu albiile săpate de ape, reprezintă în primul rând un paradis al păsărilor, dacă ţinem cont de lista speciilor observate acolo, în tot cursul anului, cum ar fi:

  • Corbul (Corvus corax)
  • Ghionoaia verde (Picus viridis)
  • Ghionoaia sură (Picus canus)
  • Gaiţa (Garullus glandarius)
  • Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major)
  • Ciocanitoarea pestriţă mică (Dendrocopos minor)
  • Piţigoiul mare (Parus major)
  • Cocoşarul (Turdus pilaris)
  • Mierla neagră (Turdus merula)
  • Presura galbenă (Emberiza citrinella)
  • Vrabia de casă (Passer domesticus)
  • Vrabia de câmp (Passer montanus)
  • Ochiul boului (Troglodytes troglodytes)
  • Cinteza (Frigilla coelebs)
  • Piţigoiul sur (Parus palustris)
  • Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula)
  • Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes)
  • Auşelul cu cap galben (Regulus regulus)
  • Ţicleanul (Sitta europaea)
  • Sticletele (Carduelis carduelis)
  • Mierla de apă (Cinclus cinclus)
  • Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius)

Acestora li se mai adaugă şi alte specii-oaspeţi de vară, unii destul de comuni, altii mai rari :

  • Rândunica (Hirundo rustica)
  • Drepneaua neagră (Apus apus)
  • Lăstunul (Delichon urbica)
  • Porumbelul gulerat (Columba palumbus)
  • Graurul (Sturnus vulgaris)
  • Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea)
  • Cucul (Cuculus canorus)
  • Sturzul cântător (Turdus philomelos)
  • Grangurul (Oriolus oriolus)
  • Sfrinciocul roşietic (Lanius collurio)
  • Codobatura de munte (Motacilla flava)
  • Codobatura albă (Motacilla alba)

Intreaga zonă reprezintă în acelaşi timp şi un excelent habitat pentru păsările de pradă –specii în totalitate protejate de lege-care işi găsesc aici un mediu perfect de viaţă şi cuibărit.
Există specii care pot fi întilnite în tot cursul anului în zonă:

  • Uliul porumbar (Accipiter gentilis)
  • Uliul păsărar (Accipiter nisus)
  • Şorecarul comun (Buteo buteo)
  • Şorecarul mare (Buteo rufinus)
  • Vinderelul roşu (Falco tinnuncullus)
  • Şi specii -oaspeţi de vară;
  • Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo)
  • Viesparul (Pernis apivorus)
  • Şoimul călător (Falco peregrinus)
  • Şerparul (Circaetus gallicus)

Şi tot în zonă, într-o drumeţie prin chei, cu ajutorul unui binoclu puternic putem admira silueta impresionantă şi inconfundabilă a acvilei de stâncă (Aquila chrysaetos) care survolează uneori zona calcaroasă.Populaţiile de răpitoare nocturne sunt reprezentate aici de cele două specii de huhurezi:

  • Huhurezul mare (Strix uralensis) şi huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus)
  • Şi ciuful pitic (otus scops) – care e un „oaspete” de vară.

Este posibil să trăiască în regiune şi buha mare (Bubo bubo) pentru care stâncăriile sălbatice alăturate pădurilor reprezintă habitatul ideal, numai observaţii ulterioare urmând a confirma sau nu şi prezenţa acesteia.Mamiferele sălbatice- din observaţii directe efectuate în regiune, sau din citirea urmelor imprimate în zone cu sol moale, se confirmă existenţa mai multor specii de carnivore comune cum ar fi:

  • Viezurele (Meles meles)
  • Jderul de piatră (Martes martes)
  • Dihorul (Putorius putorius)
  • Vulpea (Vulpes vulpes)
  • Nevăstuica (Mustella nivalis)

Si de asemeni a unora rare:

  • Vidra (Lutra lutra)
  • Lupul (Canis lupus)
  • Pisica salbatică (Felis silvestris)

Ierbivorele sunt reprezentate aici prin mai multe specii, din care amintim:

  • Căpriorul (Capreolus capreolus)
  • Mistreţul (Sus scrofa)

Rozătoare :

  • Veveriţa (Sciurus vulgaris)
  • Pârşul de stejar (Glis glis)
  • Iepurele de câmp (Lepus europaeus)

În întreaga zonă calcaroasă unde apa a săpat de-a lungul mileniilor cavităţi naturale mai mici sau mai mari, acestea au fost ocupate de către diverse specii de mamifere şi păsări, dar mai cu seamă de lilieci-a căror populaţii se bucură în zonă de o bună reprezentare, mai cu seamă în peştera zidită de la ieşirea din Cheile Măzii, unde există o colonie reprezentativa de lilieci aparţinând mai multor specii.Şi populaţiile de reptile prosperă în regiune, mai cu seamă în preajma grohotişurilor parţial acoperite de vegetaţie, pe la baza pereţilor calcaroşi sau în vecinătatea zonelor umede, unde turistul se poate bucura (mai mult sau mai puţin) de întâlnirea cu ele.Bucuros sau nu, va lăsa la o parte batul sau bolovanul ridicat ca să ucidă, şi va lăsa vipera cu corn (Vipera ammodytes) întâlnită în marginea cărării să se bucure în continuare de viaţă. E PROTEJATA DE LEGE, şi oricum nu va căuta să te muşte decât dacă ai călcat-o din neatenţie sau –fiind în ascensiune- ţi-ai pus mâna să te sprijini fără şă arunci o privire în prealabil. E nevoie doar de puţină atenţie dacă tot ai ieşit în stâncărie, altfel chiar şi un pas greşit pe o lespede alunecoasă iţi poate provoca o accidentare printr-o cazătură.
„Neamul” şerpilor are în zonă şi alţi reprezentanţi, complet inofensivi cum ar fi:

  • Şarpele de casă (Natrix natrix )
  • Şarpele de pădure (Elaphe longissima)
  • Şarpele de apă (Natrix tesselata)
  • Şarpele de alun (Coronella austriaca)

Iar dintre şopârle ar fi de menţionat: şopârliţa de ziduri (Podarcis muralis), năpârca (Anguis fragilis), guşterul (Lacerta viridis) şi şopârla de câmp (Lacerta agilis).
veveritaviperaCorvus_corax_jouvenilesPicus_viridis_juv(ThKraft)bursuc_hd

Balsa
15°
clear sky
humidity: 89%
wind: 1m/s W
H 15 • L 15
23°
Sat
25°
Sun
24°
Mon
26°
Tue
27°
Wed
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSCF8962 IMG_6096 12000963_10207583715693336_4538896426355646482_o 17776609_10212357157386395_1647060927_o 17836877_10212357157906408_370037198_o 17836937_10212357345671102_233882850_o