Rapoarte de cercetare

Concluziile rezultate în urma cercetărilor, indică prezenţa unui sit deosebit de interesant şi deopotrivă important pentru cunoaşterea civilizaţiei dacice în zona Munţilor Apuseni dar şi pentru cunoaşterea unor manifestări culturale specifice mai multor epoci preistorice şi istorice. Este vorba, începând în ordine cronologică inversă despre perioada medievală, epoca dacică, prima epocă a fierului, epoca bronzului şi perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului.

Dorim să menţionăm faptul că descoperirile aparţinând tuturor epocilor istorice au o valoare deosebită pentru cunoaşterea istorică, prezenţa unei situaţii stratigrafice precum cea de la Ardeu fiind un caz extrem de rar într-o staţiune situată în zona montană. Cu acest prilej dorim să evidenţiem descoperirile aparţinând epocii dacice precum şi pe cele datând din Evul Mediu.

În ceea ce priveşte descoperirile de epocă dacică, subliniem încă odată numărul mic al informaţiilor privind locuirea în Munţii Apuseni. Cercetările efectuate în acest an care au vizat numai platoul superior al ,,Cetăţuii” au demonstrat existenţa fortificaţiei. Este vorba despre un zid din piatră locală, legată cu lut, având o grosime de 2 m. Înălţimea păstrată a acestui element de fortificaţie depăşeşte 1 m. Atragem atenţia că aceasta este până în prezent cea de a doua fortificaţie datând din epoca dacică cunoscută, care barează drumul spre inima Apusenilor. Acesta este şi motivul pentru care cercetarea ei va aduce informaţii extrem de importante.

Tot pe platoul superior, cercetările efectuate în anul 2002 au relevat existenţa unui ,,turn-locuinţă”, semn al importanţei de care se bucura nobilul dac ce stăpânea această cetate.

Despre importanţa aşezării în antichitate vorbesc descoperirile arheologice de până acum (numai din campaniile anilor 2001 şi 2002, cantitatea şi diversitatea obiectelor din ceramică şi din metal este extrem de mare, în raport cu amploarea cercetărilor). Este cred, suficient să amintim că în aşezare a funcţionat un atelier în care se realizau diferite obiecte din bronz. Deasemenea, numărul mare de obiecte specifice altor zone istorice şi geografice, vorbeşte de legăturile comerciale ale acestei staţiuni şi implicit, despre importanţa ei.

Pentru Evul Mediu, zidul descoperit pe platoul superior reprezintă cel mai puternic argument al interesului acordat acestei înălţimi. La acesta s-ar putea adăuga şi toponimul extrem de sugestiv ,,Judele” sau ,,Dealul Judelui”, pe care îl poartă platoul aflat la poalele ,,Cetăţuii”. Aşa cum este bine cunoscut, refolosirea unor elemente de fortificaţie dacice în Evul mediu a reprezentat o practică uzitată. În unele cazuri ceea ce se mai păstra din fortificaţiile antice au fost completate cu ziduri din piatră legată cu mortar. În cazul de la Ardeu, poziţia dealului a determinat fără nici o îndoială alegerea sa pentru a controla accesul pe vale. Din păcate, până în acest moment nu cunoaştem nici o referire documentară la acest obiectiv. Numai ceramica medievală şi unele obiecte metalice, descoperite în săpătură ne dau un reper cronologic aproximativ, ele încadrându-se în secolele XIII-XIV.

În campania anului 2002 a fost începută cercetarea platoului superior prin casete, astfel încât să putem avea o imagine completă asupra locuirii în acel loc.

Canpania anului 2003 s-a orientat spre zona aşezării civile, aflate la baza dealului, spre sud. Investigaţiile au relevat existenţa, pe malul stâng al Văii Ardeului, în locul numit de localnici ,,Gura Cheilor” a unei locuiri intense, aparţinând epoci dacice şi epocii bronzului.

Campania din anul 2004 a avut ca obiectiv prelungirea magistralei S5b, spre vest.

Tehnica de săpătură adoptată.

Cu scopul conturării imagini de ansamblu a monumentelor situate pe platoul superior, au fost trasate două secţiuni magistrale S4M, orientată pe direcţia SE-NV. Aceasta a fost prelungită, în funcţie de conformaţia terenului, prin secţiunea S4M’ orientată ESE-VNV. Cea de a doua secţiune magistrală, trasată perpendicular pe direcţia secţiunii S4M s fost numită S5, iar cele două ramuri: S5A, spre NE şi S5B, spre SV. Deasemenea, s-a început cercetarea suprafeţei platoului superior prin intermediul unor suprafeţe (SP1/202 şi SP2/2002). Menţionăm faptul că până în momentul actual, au fost cercetaţi 364 m2 din suprafaţa de cca 1256 m2 cât măsoară suprafaţa păstrată a platoului superior al ,,Cetăţuii”. Suprafaţa investigată până în acest moment, prin cercetare sistematică reprezintă cca 30 % din suprafaţa păstrată a cetăţii dacice.

Deasemenea, 52 m2 reprezintă suprafaţa investigată la poalele dealului, care a furnizat informaţii privind o serie de alte monumente, care fuseseră amplasate în acel loc.

Efortul depus pe parcursul campanilor desfăşurate pe parcursul campaniilor din anii 2001- 2004 a fost răsplătit din plin. Argumente în această direcţie fiind atât cantitatea mare de materiale arheologice, varietatea categoriilor de artefacte, cât şi identificarea fortificaţiei, a unui turn-locuinţă precum şi a unor locuinţe, care funcţionau in interiorul cetăţii dacice.

Toate acestea sunt argumente care susţin continuarea cercetării antichităţilor de la Ardeu.

plan0203

Balsa
15°
clear sky
humidity: 89%
wind: 1m/s W
H 15 • L 15
23°
Sat
25°
Sun
24°
Mon
26°
Tue
27°
Wed
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSCF6065 DSCF6084 DSCF2100 DSCN3626 17820264_10212357157026386_1235364865_o 17819978_10212357342871032_817601407_o