Locuirea dacică

Locuirea dacică

Dintre toate locuirile pe care le-a înegistrat, pe parcursul istoriei sale Cetaţuia de la Ardeu, momentul de maxima înflorire pare sa îl constituie epoca dacica. Cel puţin aşa sugerează descoperirile arheologice de pâna acum.

Debutul locuirii pare sa fi avut loc la sfârşitul secolului II a. Chr, pentru că aşa se dateaza cele mai vechi descoperiri dacice. Iar în acel moment nu putem sa vorbim despre existenţa fortificaţiei de pe culmea dealului, ci numai despre aşezarea situata la poale. Până în acest moment sondarea unor zone aflate la poalele Cetaţuii, în locul numit Gura Cheilor au avut ca rezultat identificarea unor urme de locuire care se pot data pe parcursul a mai mult de doua secole. Locuinţele de suprafaţa sondate ne descriu o comunitate prospera. Şi poate ca tocmai prosperitatea dacilor de la Ardeu a constituit unul dintre factorii care au recomandat construcţia cetaţii.

Începuturile fortificaţiei par sa fie plasate în timp ceva mai târziu, în secolul I a. Chr, poate în jurul mijloculu acelui veac. Pe culmea dealului cercetarile au fost mai intense pe parcursul ultimilor ani. Ca un rezultat al acestor investigaţii a fost identificat zidul dacic pe versantul estic. Zidul a fost construit chiar pe marginea abruptului cu scopul evident de a cuprinde in interiorul incintei cât mai mult spaţiu. Stânca nu a fost îndreptata pentru a primi zidul realizat din piatra locala lipita cu lut şi susţinuta de o structura din lemn. Înalţimea sa, cumulând partea din piatra cu cea din lemn putea sa fi atins cca şase metri, aşa cum se presupune şi pentru alte fortificaţii contemporane. În partea sudica zidul nu s-a pastrat, iar în nord şi în vest nu au fost efectuate cercetari tot atât de amanunţite. Însa trebuie presupus ca zidul constituia o incinta, iar poarta era plasata, poate, în partea de sud-vest. Iar accesul se facea, cel mai probabil pe versantul nordic, iar mai apoi cotea pe cel vestic, îndreptându-se spre sud, pâna la poarta.

Platoul superior, înclinat în cea mai mare parte spre vest a fost amenajat de catre daci sub forma unor terase, pe care mai apoi au fost constuite locuinţe şi alte clădiri.

Cea mai importanta dintre edificiile identificate pâna acum este “palatul nobilului” – aşa-zisul turn-locuinţa. A fost construit pe o baza din piatra locala fasonata sumar pe un mamelon care domina întreg platoul şi care este situat în partea nordica.

În timpul confruntarilor dramatice, cel mai probabil în cel de al doi-lea razboi daco-roman, în timpul unui incendiu mistuitor care a cuprins întreaga cetate, cladirea s-a prabuşit spre sud, acoperind întreaga curte aparţinând, deasemenea aristocratului.

O alta cladire a carei existenţă a fost probată de descoperirile arheologice este atelierul metalurgic. La sud de “curtea aristocratului” se gasea atât locuinţa meşterului cât şi spaţiul în care îşi desfăşura activitatea. În acest loc erau realizate obicte din fier, din bronz, dar şi din materii dure animale.

Nu lipsesc nici locuinţele de mici dimensiuni, obişnuite pentru lumea dacică. Trei construcţii de acest fel au fost identificate în partea de est a platoului, în spaţiul aflat între culmea principala si zidul de incinta.

Balsa
15°
clear sky
humidity: 89%
wind: 1m/s W
H 15 • L 15
23°
Sat
25°
Sun
24°
Mon
26°
Tue
27°
Wed
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSCF9030 DSCF5935 DSCF6084 17819866_10212357155786355_622684908_o 17836712_10212357152506273_1815813752_o 17820678_10212357342831031_391868395_o