Cea mai veche atestare a antichităţilor de pe dealurile ,,Cetăţuie” şi de pe ,,Dealul Judelui” (sau ,,Judele”),platoul care se întinde la poalele primului,în partea de est,datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1888) şi se datorează lui Téglás Gábor. Însă în timp,locul a furnizat numeroase descoperiri care au atras atenţia şi altor cercetători dintre care îi amintim pe Liviu Mărghitan,pe Eugen Iaroslavschi şi pe Laurenţiu Roşu (a se vedea lista completă a referirilor bibliografice).Cercetarea arheologică:
- La începutul anilor ’70,au fost efectuate primele săpături arheologice –,,sondaj” arheologic pe culmea dealului şi pe unele terase realizat de Larisa Nemoianu în anul 1973. Au fost surprinse puţine ,,urme de locuire”,însă acest fapt se datorează doar amplorii reduse a cercetărilor.
Pe baza materialului arheologic recoltat,s-a constatat că e vorba despre o locuire intensă,pusă pe seama amplasării pe drumul ce făcea legătura dintre zona cetăţilor dacice din Munţii Şureanu şi arealul bogat în metale preţioase din Munţii Apuseni.
- Ioan Glodariu a inclus situl între ,,cetăţile şi fortificaţiile dacice” considerând posibilă existenţa aici a unor amenajări cu rol defensiv,sub forma unei palisade simple,care ar fi putut să fi apărat platoul superior.
- La începutul deceniului 8,în urma unor descoperiri întâmplătoare cu prilejul debutului exploatării industriale a calcarului,o serie de piese din metal au intrat în colecţiile Muzeului din Deva (Unele dintre ele fiind inventariate la secţia de la Orăştie).
- În anul 1999 Mihai Căstăian şi Călin Herţa au identificat pe culme,în ruptura provocată de exploatare,un zid realizat din piatră de calcar,făţuită şi legată cu mortar. Tot cu acelaşi prilej,au executat un sondaj cu scopul de a scoate în evidenţă o porţiune de zid.
- În anul 2001,un colectiv de cercetători de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva,condus de dr. Adriana Pescaru a realizat o campanie de cercetări arheologice pe suprafaţa dealului,cu scopul investigării zonei care va fi afectată de lucrările de exploatare a materialului calcaros. Din colectiv au făcut parte Cristina Bodó,Mihai Cristian Căstăian şi Iosif Vasile Ferencz.
- În anul 2002,Iosif Vasile Ferencz a fost numit responsabil ştinţific. În colectiv au fost cooptaţi noi membrii,pe baza unui Protocol de colaborare,încheiat între Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva şi Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Actul stipula atribuţiile fiecărui membru,în parte,precum şi pe cele ale instituţiei. Noii veniţi în colectiv au fost lect. Univ. Cristian Ioan Popa şi conservatorul Andrei Ştefan. Campania a durat aproape trei luni,din august până la sfârşitul lunii octombrie. Pe şantier au participat mai mulţi studenţi ai unversităţii ,,1 Decembrie 1918”.
În această campanie a fost vizat platoul superior al dealului şi a fost stabilită strategie generală de cercetare a sitului,prin secţiuni magistrale cu lăţimea de 2 m şi suprafeţe cu dimensiunile de 5×5 m.
A fost identificat zidul fortificaţiei dacice,urmele unui turn-locuinţă şi două locuinţe dacice.
- În anul 2003 a fost vizată identificarea urmelor de locuire de la baza dealului. Au fost trasate mai multe sondaje în locul numit Gura Cheilor,pe terenul aflat în proprietatea familiei Indrei,din Ardeu. Au fost identificate urmele mai multor locuinţe dacice,precum şi complexe din epoca bronzului.
Pe platoul superior a fost demontat zidul dacic pe o porţiune de 2 m,în prelungirea secţiunii S1/2001,cu scopul identificării tehnicilor de construcţie.
- Campania din anul 2004 a avut ca obiectiv identificarea zidului fortificaţiei,pe latura de vest,prin prelungirea secţiunii magistrale S5B,cu 10 m. Deşi nu s-a ajuns până la zid,a fost identificată o construcţie,având două niveluri de amenajare.
- În anul 2009 pe baza unui nou protocol de colaborare a fost refăcut colectivul de cercetare. În două campanii de câte două săptămâni a fost cercetată o suprafaţă cu dimensiunile de 5×4 m,cu scopul de a dezveli complexul identificat în 2004. Complexul s-a dovedit a fi un atelier în care se executau lucrări de fierărie,prelucrarea bronzului şi a materiilor dure animale (osul şi cornul).
