•Jud. Hunedoara,com. BALŞA,sat ARDEU,punct ,,CETĂŢUIE”
•Tip de sit:locuire (1),locuire civilă (11),cetate (122)
•Încadrare cronologică:preistorie (1),eneolitic târziu (143),epoca bronzului (15),epoca bronzului timpuriu (151),epoca bronzului mijlociu (152),epoca bronzului târziu (153),Hallstatt (16),Hallstatt timpuriu (161),Latène târziu (213),epoca post romană (33),epoca medievală (43),epoca medievală timpurie (431),epoca medievală târzie (432)
•Colectiv:Iosif Vasile Ferencz (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva) – responsabil ştiinţific al şantierului;Mihai Cristian Căstăian (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva) – responsabil de sector,Dima Cristian (Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei – Cluj Napoca) – responsabil de sector,Cristian Ioan Popa (Universitatea „1 Decembrie 1918” – Alba Iulia) – responsabil de sector,Cristian Constantin Roman (Muzeul Castelul Corvinilor – Hunedoara) – responsabil de sector
•Autorizaţie de cercetare arheologică sistematică nr. 114 /2009
•Cod RAN:87870.01
•Total finanţare:3816 lei
•Data de început a campaniei:22.06.2009
•Data de sfârşit a campaniei:05.09.2009
Cercetările arheologice la Ardeu au fost reluate de către Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane,după ce,în perioada 2004-2009 fuseseră întrerupte. În anul 1999 precum şi în intervalul 2001-2004 investigaţia acestui sit au relevat potenţialul arheologic şi prezenţa urmelor unor construcţii .
Obiectivele pe care ni le-am propus,prin Planul anual de management pentru anul 2009,ca parte a Proiectului multianual de cercetare arheologică vizau mai multe obiective:
-prelungirea secţiunii magistrale S5B,în direcţia SV,cu scopul identificării zidului de incntă a cetăţii în sectorul vestic;
-cercetarea exhaustivă a locuinţei identificată în campania din 2004;
-cercetarea exhaustivă a turnului locuinţă şi a stratului rezultat din dărâmarea lui;
-sondaje de control stratigrafic,în diferite puncte ale aşezării civile de la poalele dealului;
-continuarea cercetării zonei înconjurătoare,prin periegheze;
-prelucrarea primară a materialului arheologic;
-completarea bazei de date a sitului
Datorită finanţării insuficiente,am trasat o suprafaţă cu dimensiunile de 5×4 m,pentru a cerceta locuinţa identificată în campania din anul 2004. Alegerea acestui obiectiv s-a datorat eroziunii naturale a terenului în acea zonă. Pentru a putea să trasăm aria care urma să fie exploatată,a fost necesar să îndepărtăm vegetaţia,reprezentată cu precădere din arbuşti,spini şi plante agăţătoare.
Suprafaţa,denumită de noi Sp4,a fost trasată de către o echipă de topografi de la P.F.A. Tomuş Raul Bogdan,lăsând un martor pentru control stratigrafic,cu grosimea de 1 m.
Terenul,aflat în pantă accentuată şi străbătut de reţeaua de rădăcini a făcut ca lucrul să fie anevoios,în partea superioară a depunerilor.
Descrierea situaţiei stratigrafice
Situaţia stratigrafică identificată pe timpul cercetării unităţii de cercetare poate fi descrisă ca fiind complexă,chiar dacă nu este complicată. Ţinând cont de aspectul celor patru profile,precum şi de importanţa amănuntelor fiecăruia dintre ele,pentru reconstituirea imaginii de ansamblu a complexului,au fost înregistrate fotografic toate cele patru profile. Grafic au fost înregistrate numai profilele de pe laturile de sud,nord şi est.
Situaţia identificată pe întreaga suprafaţă este asemănătoare cu cea surprinsă în 2004,în prelungirea magistralei S5b. Sub nivelul vegetal,de culoare neagră,care are un aspect măzăros şi se caracterizează prin prezenţa a numeroase rădăcini,se observă,pe primii patru metri un strat de culoare cenuşiu închis,care are acelaşi aspect măzăros. Şi acest strat,care are în partea superioară o grosime de cca. 30 cm şi se îngustează spre pantă,este strbătut de numeroase rădăcini. Stratul conţine pietre şi puţine materiale arheologice,aparţinând mai multor epoci istorice şi este,în fapt,pământul aruncat dintr-un şanţ modern,a cărui urmă se poate vedea,la est de Sp4.
Stratul următor are aspect granulos,conţine multă piatră şi materiale arheologice aparţinând mai multor epoci istorice (evul mediu,perioada post romană,dacice şi din preistorie). El corespunde unui moment din istoria dealului,în care,cu prilejul unor amenajări pe coama dealului,a fost mutată spre vale o cantitate mare de pământ,cu urmele de locuire aferente.
Locuirii dacice îi corespunde un nivel de pământ de culoare cenuşie,prăfos. Acesta suprapune o podea realizată din lut,cu două niveluri de amenajare. În fiecare dintre cele două niveluri a fost identificat câte un cuptor,însă pe profilul sudic se regăseşte numai o anexă a cuptorului,între m 1,20 – 2,40. Menţionăm că în campania din anul 2004,pe profilul opus celui din acest an,a fost identificată marginea anexei cuptorului.
Au putut să fie identificate cu claritate două etape distinct de amenajare a complexului. Pentru a fi organizat spaţiul,în funcţie de necesităţile avute în vedere de către daci,stânca a fost îndreptată pe alocuri,fiind amenajată o treaptă cu diferenţă de nivel de aproape 0,5 m. Pentru a putea fi adusă întreaga suprafaţă la un nivel apropiat de orizontală,a fost amenajat un nivel din pământ de culoare neagră,conţinând numeroase bucăţi de piatră maruntă şi material arheologice preponderant preistorice. Între ele se numără şi puţine fragmente ceramice dacice. Peste acest nivel a fost aplicată o lutuială,formând podeaua,şi au fost săpate gropi de stâlp,pentru a susţine acoperişul. O platfomă realizată prin îndreptarea stâncii se găseşte în colţul de nord-vest al suprafeţei. Aceasta a fost încadrată de două ziduri paralele,care se văd pe podea şi se pierd în profilurile de nord şi de est.
Pe profilul vestic a putut fi observată o bază de zid,realizată din bolovani de dimensiuni mari,întreruptă pe o porţiune de cca. 0,8 m. Credem că este vorba de un zid de susţinere a terasei,interrupt în zona intrării.
Din faza veche a atelierului a fost identificat,în colţul de SV al suprafeţei cercetate un alt cuptor,dezafectat odată cu amenajarea unuia nou.
Nu au fost surprinse dovezi care să indice distrugerea violentă a fazei vechi a atelierului,din acest motiv putem presupune că cea de a doua fază a fost amenajată,poate,din raţiuni care ţin de necesitatea utilării cu instalaţii noi,în locul celor uzate.
Pentru amenajarea celei de a doua etape a complexului a fost aplicat un nou strat de lut,peste întreaga suprafaţă,în care au fost săpate şi gropi noi,pentru stâlpii de susţinere. Deasemenea,a fost construit un cuptor,având gura de alimentare,probabil,spre sud şi a cărui parte superioară era deschisă,pentru a putea fi introduse piesele metalice destinate forjării.
Pe suprafaţa celor două podele au fost descoprite numeroase obiecte din fier,bronz,os şi corn,finite sau aflate în diferite stadii de prelucrare. Deasemenea,au fost descoprite unelte şi ustensile specifice mai multor ocupaţii şi numeroase bucăţi de zgură metalică.
În concluzie,cercetările din vara anului 2009 au evidenţiat la Ardeu,pe platoul superior al dealului ”Cetăţuie” un atelier,având două faze de amenajare şi funcţionare. Pe baza materialelor descoperite se poate afirma că în acest loc erau confecţionate (şi reparate) obiecte din fier,din bronz şi din os şi a funcţionat în secolul I a. Chr.,precum şi în secolul I al erei creştine.
Pentru că suprafaţa amenajată ca atelier este mai mare decât cea cercetată de noi,pentru campania viitoare ne-am propus extinderea investigaţiilor în acest sector. Deasemenea,o serie de alte obiective identificate la Ardeu (turnul locuinţă,zidul fortificaţiei dacice,fortificaţia medievală etc) aşteaptă şi ele să fie cercetate în întregime.
Summary:In the summer of 2009,we had propose to excavate total an Dacian house identified in 2004. We had marked a surface by 5×4 m oriented parallel by S5A section.
The research had proved the presence in this sector of a workshop for making and repairing iron,bronze,bones and horn objects.


