Istoricul cercetarilor

Cea mai veche atestare a antichităţilor de pe dealurile ,,Cetăţuie” şi de pe ,,Dealul Judelui” (sau ,,Judele”), platoul care se întinde la poalele primului, în partea de est, datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1888) şi se datorează lui Téglás Gábor. Însă în timp, locul a furnizat numeroase descoperiri care au atras atenţia şi altor cercetători dintre care îi amintim pe Liviu Mărghitan, pe Eugen Iaroslavschi şi pe Laurenţiu Roşu (a se vedea lista completă a referirilor bibliografice).

Cercetarea arheologică:

  • La începutul anilor ’70, au fost efectuate primele săpături arheologice – ,,sondaj” arheologic pe culmea dealului şi pe unele terase realizat de Larisa Nemoianu în anul 1973. Au fost surprinse puţine ,,urme de locuire”, însă acest fapt se datorează doar amplorii reduse a cercetărilor.

Pe baza materialului arheologic recoltat, s-a constatat că e vorba despre o locuire intensă, pusă pe seama amplasării pe drumul ce făcea legătura dintre zona cetăţilor dacice din Munţii Şureanu şi arealul bogat în metale preţioase din Munţii Apuseni.

  • Ioan Glodariu a inclus situl între ,,cetăţile şi fortificaţiile dacice” considerând posibilă existenţa aici a unor amenajări cu rol defensiv, sub forma unei palisade simple, care ar fi putut să fi apărat platoul superior.
  • La începutul deceniului 8, în urma unor descoperiri întâmplătoare cu prilejul debutului exploatării industriale a calcarului, o serie de piese din metal au intrat în colecţiile Muzeului din Deva (Unele dintre ele fiind inventariate la secţia de la Orăştie).
  • În anul 1999 Mihai Căstăian şi Călin Herţa au identificat pe culme, în ruptura provocată de exploatare, un zid realizat din piatră de calcar, făţuită şi legată cu mortar. Tot cu acelaşi prilej, au executat un sondaj cu scopul de a scoate în evidenţă o porţiune de zid.
  • În anul 2001, un colectiv de cercetători de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, condus de dr. Adriana Pescaru a realizat o campanie de cercetări arheologice pe suprafaţa dealului, cu scopul investigării zonei care va fi afectată de lucrările de exploatare a materialului calcaros. Din colectiv au făcut parte Cristina Bodó, Mihai Cristian Căstăian şi Iosif Vasile Ferencz.
  • În anul 2002, Iosif Vasile Ferencz a fost numit responsabil ştinţific. În colectiv au fost cooptaţi noi membrii, pe baza unui Protocol de colaborare, încheiat între Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva şi Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Actul stipula atribuţiile fiecărui membru, în parte, precum şi pe cele ale instituţiei. Noii veniţi în colectiv au fost lect. Univ. Cristian Ioan Popa şi conservatorul Andrei Ştefan. Campania a durat aproape trei luni, din august până la sfârşitul lunii octombrie. Pe şantier au participat mai mulţi studenţi ai unversităţii ,,1 Decembrie 1918”.

În această campanie a fost vizat platoul superior al dealului şi a fost stabilită strategie generală de cercetare a sitului, prin secţiuni magistrale cu lăţimea de 2 m şi suprafeţe cu dimensiunile de 5×5 m.

A fost identificat zidul fortificaţiei dacice, urmele unui turn-locuinţă şi două locuinţe dacice.

  • În anul 2003 a fost vizată identificarea urmelor de locuire de la baza dealului. Au fost trasate mai multe sondaje în locul numit Gura Cheilor, pe terenul aflat în proprietatea familiei Indrei, din Ardeu. Au fost identificate urmele mai multor locuinţe dacice, precum şi complexe din epoca bronzului.

Pe platoul superior a fost demontat zidul dacic pe o porţiune de 2 m, în prelungirea secţiunii S1/2001, cu scopul identificării tehnicilor de construcţie.

  • Campania din anul 2004 a avut ca obiectiv identificarea zidului fortificaţiei, pe latura de vest, prin prelungirea secţiunii magistrale S5B, cu 10 m. Deşi nu s-a ajuns până la zid, a fost identificată o construcţie, având două niveluri de amenajare.
  • În anul 2009 pe baza unui nou protocol de colaborare a fost refăcut colectivul de cercetare. Începând din anul 2009 a fost continuată cercetaea platoului superior al dealului Cetățuie, cu rezultate importante.

 

Campania 1973:

Cercetările au fost organizate de către Muzeul Naţional de Istorie, din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul judeţean Hunedoara. Larisa Nemoianu, de la MNIR a întreprins, cu acea ocazie, un „Sondaj arheologic”.

Nu se cunosc prea multe amănunte privind amplasarea unităţilor de cercetare şi nici despre marea majoritate a obiectelor descoperite. Concluzia campaniei de cercetare, adoptată de majoritatea specialiştilor a fost aceea că datorită eroziunii naturale nu s-au mai păstrat construcţii sau alte complexe arheologice.

Nu se cunosc planuri, profile, fotografii sau însemnări din timpul cercetărilor.

Bibliografie:

L. Nemoianu, I. Andriţoiu, Sondajul arheologic de la Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara, în Cercetări arheologice, 1, p. 181-190.

 

Capania 1999:

Sub conducerea Adrianei Pescaru, Mihai Căstăian şi Călin Harţa, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva realizează un sondaj arheologic cu scopul de a salva o porţiune din zidul fortificaţiei medievale, în marginea rupturii carierei.

Bibliografie:

A. Pescaru, M. Căstăian, C. Herţa, Ardeu, com Balşa, jud. Hunedoara, punct Cetăţeaua, în CCA, Campania 1999, Deva 2000, p. 15.

 

Campania 2001:

În anul 2001, la solicitarea Direcţiei Judeţene a Drumurilor R.A. – Hunedoara, care dorea să organizeze reluarea exploatării pietrei de calcar în Cariera Ardeu, un colectiv de specialişti de la Muzeul din Deva a executat sondaje cu scopul evaluării potenţialului arheologic.

Colectivul, condus de către Adriana Pescaru, a fost format din: Cristina Bodó, Mihai Cristian Căstăian şi Iosif Vasile Ferencz.

Au fost identificate mai multe obiective între care:

  • un atelier de bronzier, din epoca dacică, pe o terasă aflată pe versantul sudic al dealului;
  • urme ale locuirii dealului în Eneolitic şi în Epoca Bronzului, pe versantul sudic al dealului;
  • un complex, datând din epoca dacică (aflat încă în curs de cercetare), la baza versantului estic al dealului;
  • urme de locuire datând din Epoca Bronzului, pe versantul sudic al dealului;
  • urme ale locuirii dealului în Eneolitic şi în Epoca Bronzului şi din epoca Regatului Dac, pe platoul superior al dealului;
  • zidul fortificaţiei ridicate în Evul Mediu.

Concluzia cercetărilor a fost aceea că situl arheologic se întinde în jurul carierei şi că urmele arheologice care au fost identificate în toate cele trei sectoare sondate fac ca acest sit să aibă o mare importanţă pentru cunoaşterea mai multor epoci istorice în partea de sud a Munţilor Apuseni.

Raportul se pronunţa împotriva continuării cercetărilor arheologice.

Bibliografie:

A. Pescaru, C. Bodó, M. Căstăian, I. V. Ferencz, Ardeu, com Balşa, jud. Hunedoara, punct Cetăţeaua în CCA, Campania 2001, Buziaş, p. 41-43.

I. V. Ferencz, C. Bodó 2003, Über eine in Ardeu (gem. Balşa, kr. Hunedoara, Rumänien) entdeckte unvollendete fibel, în Instrumentum, 18, 2, p. 20-21.

s1s2s3t3

 

 

 

 

 

 

Campania 2002:

Cercetările finanţate de către Direcţia Judeţeană a Drumurilor R.A. Au vizat platoul superior al Dealului Cetăţuie şi au fost intreprinse de un colectiv format din Iosif Vasile Ferencz de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în calitate de responsabil ştiinţific, Crisian Ioan Popa, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Mihai Cristian Castăian, Cristina Bodó şi Ştefan Andrei, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în calitate de responsabili de sector şi respectiv, conservator.

Forţa de muncă a fost asigurată, în cea mai mare măsură, de studenţi şi absolvenţi ai Universităţii „1 Decembrie 1918”.

Au fost cercetate două secţiuni magistrale şi două suprafeţe şi au fost identificate mai multe clădiri: turnul locuinţă, din epoca dacică, două locuinţe dacice şi au fost clarificate unele aspecte privind arhitectura fortificaţiei medievale.

Concluzia raportului a fost că lucrările care se desfăşoară în carieră afectează integritatea monumentului.

Bibliografie:

I. V. Ferencz, M. Căstăian, C. Bodó, C. I. Popa, Şt. Andrei, R. Stăncescu, Ardeu, com Balşa, jud. Hunedoara, punct Cetăţeaua în CCA, Campania 2002, Covasna 2003, p. 40-42.

unompenistescaricosminemiliass5astudIM000415

 

 

 

 

 

 

Campania 2003:

Cercetările s-au desfăşurat în perioada: 19 iulie – 19 august şi au vizat sondarea aşezării.

Pe terenul domnului Părău Petru, în locul numit de localnici „După Prag” au fost trasate trei sondaje, numerotate: S 01, S 02, S 03, cu dimensiunile de 2 x 2 m, fiecare. Sub solul vegetal, de culoare brună, am dat de un pământ de culoare galbenă, foarte greu de săpat, în care ne-am adâncit 0,30 m. Lipsa materialelor arheologice, ne-a determinat să încheiem cercetările în acest loc.

Mai spre V, pe terenul cetăţeanului Indrei Dumitru, din Ardeu, în locul numit „Gura Cheilor”, am trasat două secţiuni. S 1, cu dimensiunile de 2 x 10 m, a fost orientată pe direcţia N – S, perpendicular pe cursul văii Ardeului. S 2, cu dimensiunile de 2 x 8 m, orientată E – V.

Au fost identificate mai multe obiective dintre care:

  • Doua nivele de locuire dacică;
  • Urme de locuire datate în prima epoca a fierului, aparţinând purtătorilor culturii Gava (Ha B);
  • o locuinţă datată în Epoca Bronzului, aparţinând purtătorilor culturii Wietenberg;
  • o locuinţă care este datată în faza III a culturii Coţofeni;

Bibliografie:

1. I. V. Ferencz, M. Căstăian, C. Bodó, C. I. Popa, Şt. Andrei, R. Stăncescu, CCA 2003.

2. I. V. Ferencz, C. Bodó, Über eine in Ardeu (Gem. Balşa, Kr. Hunedoara, Rumänien) entdeckte unvollendete Fibel, în Instrumentum 18, 2003, p. 20-21.

3. Cristina Bodó, Iosif Vasile Ferencz, Câteva consideraţii privind fortificaţia şi aşezarea dacică de la Ardeu (com. Balşa, jud.Hunedoara)

F1030024CIOBURIs2inlucru1laspalat

 

 

 

 

 

 

Campania 2004:

Principalele obiective ale campaniei din anul 2004 au fost:

  • demontarea zidului fortificaţiei dacice, în secţiunea S1/2002;
  • prelungirea secţiunii magistrale, S5B/2002, în vederea sondării părţii vestice a dealului Cetăţuie;
  • efectuarea măsurătorilor topografice cerute de legislaţia în vigoare.

Au fost identificate mai multe obiective dintre care:

  • o locuinţă dacică cu două niveluri distincte de amenajare;
  • urme de locuire datând din Epoca Bronzului, aflate sub nivelul locuinţei;

Cercetările efectuate în 2004 la Ardeu, au evidenţiat locuirea în partea vestică a platoului superior al dealului Cetăţuie, în prelungirea secţiunii magistrale fiind surprinsă o locuinţă cu două niveluri de amenajare.

Bibliografie:
1. A. Pescaru, C. Bodó, M. Căstăian, I. V. Ferencz, în CCA 2002, p. 41-42.
2. I. V. Ferencz, M. Căstăian, C. Bodó, C. I. Popa, Şt. Andrei, R. Stăncescu, în CCA 2003, p. 40-42.

IMG_3620IMG_3621IMG_3622IMG_3626

 

 

 

 

 

 

Campania 2005:

În anul 2005, deşi beneficiam de autorizaţie de cercetare arheologică sistematică, lipsa fondurilor ne-a împiedicat să întreprindem cercetări. Cu toate acestea, spre sfârşitul anului, căutătorii de comori au efectuat săpături neautorizate în mai multe zone ale sitului. Comisia numită de ministrul culturii a constatat excavaţii de foarte mari dimensiuni, incluzând şi o cavitate naturală, pe versantul nordic al dealului.
Făptuitorii nu au fost traşi la răspundere, nu ştim ce obiecte au descoperit, însă părţile distruse ale sitului nu mai pot să fie recuperate.

Raport de constatare

Comisia de constatare a activităţilor desfăşurate la situl arheologic ,,Cetăţuia” localitatea Ardeu, comuna Balşa, judeţul Hunedora, instituită prin ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2156, din 04.04.2006, a constatat următoarele:

  • Situl arheologic a fost afectat în proporţie de cca 10% de exploatarea de calcar desfăşurată pe parcursul mai multor decenii;
  • În toamna anului 2005 au fost realizate mai multe intervenţii manuale, de mari dimensiuni asupra solului sub forma unor gropi având dimensiuni şi forme diferite. De asemenea, a fost descoperită o cavitate având o lungime de 15 m în versantul dealului. În total au putut fi semnalate şapte astfel de intervenţii de mari dimensiuni la care se adaugă numeroase altele având dimensiuni mai mici;
  • ntervenţiile constate de către membrii comisiei se găsesc în perimetrul sitului arheologic;
  • Situl nu este semnalizat aşa cum se cere prin articolul 48, lit. e, din Legea 422/2001 şi în conformitate cu Normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice.

Pentru a putea fi stabilit cu mai mare precizie natura prejudiciului adus sitului, considerăm oportună prezentarea succintă a situaţiei sitului în anul 2004, în comparaţie cu situaţia din momentul constatării.

Descrierea obiectivului

Satul Ardeu, atestat documentar din anul 1509 este situat în sud-vestul Transilvaniei, la nord de râul Mureş, în Munţii Metaliferi. ,,Cetăţeaua” sau ,,Cetăţuie” este un deal amplasat la intrarea în sat, în partea sa sudică, fiind alcătuit din calcare jurasice. De-a lungul mai multor perioade din istoria acestor locuri, comunităţi omeneşti diferite au ales să locuiască pe culmea dealului, cât şi pe terasele care-l înconjoară. Obiectivul este înscris în Lista Monumentelor, jud. Hunedoara, nr. 8. cod LMI: HD – I – s – A – 03151, nr. 9. cod LMI: HD – I – m – A – 03151.01, nr. 10. cod LMI: HD – I – m – A – 03151.02, nr. 11. cod LMI: HD – I – m – A – 03151.03, (ca monument de importanţă naţională), cod RAN 87870.01, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 649 bis/16iulie2004. El este monument de valoare naţională, încadrat în grupa A, fiind protejat prin legislaţia în vigoare.

Scurt istoric al cercetărilor

Antichităţile de pe dealurile ,,Cetăţuie” şi de pe ,,Dealul Judelui” (sau ,,Judele”), platou aflat la poalele primului, sunt cunoscute de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1888) şi se datorează lui Téglás Gábor. De-a lungul timpului, locul a furnizat numeroase descoperiri atrăgând atenţia şi altor cercetători dintre care îi amintim pe Liviu Mărghitan, Eugen Iaroslavschi şi pe Laurenţiu Roşu.
La începutul anilor ’70, au fost efectuate primele săpături arheologice de către Larisa Nemoianu pe culmea dealului şi pe unele terase. Pe baza materialului arheologic recoltat, se remarcă că e vorba despre o locuire intensă, pe care o pun pe seama amplasării pe drumul ce făcea legătura dintre zona Munţilor Orăştiei (mai exact a cetăţilor dacice cunoscute în acest spaţiu) şi arealul bogat în metale preţioase din Munţii Apuseni.
În urma unor descoperiri întâmplătoare care au rezultat în urma exploatării, o serie de piese din metal au intrat în colecţiile Muzeului din Deva (unele dintre ele fiind inventariate la secţia de la Orăştie).

În anul 1999 Mihai Căstăian şi Călin Herţa au identificat pe culme, în ruptura provocată de exploatare, un zid realizat din piatră de calcar, făţuită şi legată cu mortar. Tot cu acelaţi prilej au executat un sondaj cu scopul de a scoate în evidenţă o porţiune de zid.
În anul 2001, un colectiv de cercetători de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, condus de dr. Adriana Pescaru a realizat o campanie de cercetări arheologice pe suprafaţa dealului cu scopul investigării zonei care va fi afectată de lucrările de exploatare a materialului calcaros. Cercetările au continuat în perioada 2001-2004 sub conducerea cercetătorului ştiinţific Iosif Vasile Ferencz.

Concluziile rezultate în urma cercetărilor, indică prezenţa unui sit deosebit de interesant şi deopotrivă important pentru cunoaşterea civilizaţiei dacice în zona Munţilor Apuseni dar şi pentru cunoaşterea unor manifestări culturale specifice mai multor epoci preistorice şi istorice.  Este vorba, începând în ordine cronologică inversă despre perioada medievală, epoca dacică, prima epocă a fierului, epoca bronzului şi perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului. Trebuie menţionat faptul că prezenţa unei situaţii stratigrafice precum cea de la Ardeu reprezintă o situaţie extrem de rar întâlnită într-o staţiune situată în zona montană.

În privinţa descoperirilor din epocă Regatului Dac, subliniem numărul mic al informaţiilor privind locuirea în Munţii Apuseni. Cercetările efectuate în perioada 2001-2004 au demonstrat existenţa fortificaţiei. Este vorba despre un zid construit din piatră locală, legată cu lut, având o grosime de 2 m. Înălţimea păstrată a acestui element de fortificaţie depăşeşte 1 m. Aceasta este până în prezent cea de a doua fortificaţie datând din epoca dacică, cunoscută, care barează drumul spre inima Apusenilor. Acesta este şi motivul pentru care cercetarea ei poate să aducă informaţii extrem de importante.

Tot pe platoul superior, cercetările efectuate au relevat existenţa unui ,,turn-locuinţă.
Pentru Evul Mediu, zidul descoperit pe platoul superior reprezintă cel mai puternic argument al interesului acordat acestei înălţimi. La acesta s-ar putea adăuga şi toponimul extrem de sugestiv, ,,Judele” sau ,,Dealul Judelui”, pe care îl poartă platoul aflat la poalele ,,Cetăţuii”. Aşa cum este bine cunoscut, refolosirea unor elemente de fortificaţie dacice în Evul mediu a reprezentat o practică uzitată.

 

Concluzii

Din toamna anului 2004 şi până astăzi nu au mai fost efectuate cercetări arheologice în situl ,,Cetăţuie” de la Ardeu. În planul topografic anexat la figura 1 sunt reprezentate unităţile de cercetare trasate până în anul 2004, de către colectivele de cercetare autorizate de către Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi principalele obiective descoperite. Săgeţile negre indică amplasamentul celor mai mari mari gropi neautorizate.
Dimensiunile celor şapte astfel de intervenţii de mari dimensiuni constatate sunt următoarele:
1. 1,5x1x0,5m
2. 2x1x1,5m
3. 2x2x1m
4. 6×0,5×0,7m
5. 0,5×0,5×0,5m
6. o cavitate naturală având: 15m, lungime, 7m, diferenţă de nivel, cca 15m3 de pământ şi arocamente dislocate
7.  3x4x0,5m într-o cavitate naturală aflată la extremitatea sudică a ,,Cheilor Ardeului”.
La intrarea celor două cavităţi naturale se aflau, în momentul constatării noastre, platforme construite din bucăţi de calcar local şi pământ, care facilitează accesul şi uşurează munca. Deşi se află în două părţi distincte ale dealului ,,Cetăţuie”, poate fi observată cu uşurinţă asemănarea între modul în care au fost construite cele două platforme. Din acest motiv considerăm că au fost realizate de aceiaşi oameni.
După cum se poate observa, volumul total de pământ şi arocamente dislocate în urma săpăturilor neautorizate este de aproape 31m3, pe o suprafaţă de peste 22m2 (în cazul suprafeţei nu s-a socotit aria lucrărilor descrise la punctul 6). Intervenţiile constatate de către membrii comisiei se găsesc în perimetrul sitului arheologic. Executarea lor, a condus la distrugerea unui volum important de informaţii ştiinţifice a cărui valoare nu poate fi estimată.

Ca atare, activităţile constatate pe suprafaţa sitului arheologic ,,Cetăţuia” de la Ardeu au dus la încălcarea prevederilor legii 422/2001, mai exact a articolor 10, aliniatele 1 şi 2 precum şi aliniatul 1 al articolului 55. Prejudiciul adus se sancţionează conform articolului 217, aliniatul 2 al Codului Penal, bunul distrus fiind informaţia ştiinţifică. Considerăm ca deosebit de grave consecinţele acestei activităţi pentru patrimoniul cultural naţional.

Această situaţie se datorează şi faptului că sitului arheologic nu i-a fost asigurată paza şi protecţia conf art 46, aliniatul (1), litera b) şi art 48, litera f), din legea nr. 422/2001. Deasemenea, a fost încălcat articolului 48, lit. e, din Legea 422/2001, care se referă la obligaţia primarului de a asigura aplicarea însemnelor distinctive şi a siglei de monument istoric.

Menţionăm că în baza unui proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, încă din anul 2005, a fost realizat un studiu privind delimitarea unor situri arheologice hunedorene. Între obiectivele care au beneficiat de atenţie se numără şi ,,Cetăţuia”  de la Ardeu.

Dr. Mircea Victor Angelescu

Nicolae Cătălin Rişcuţa

Iosif Vasile Ferencz

profilpesteraplanpesteraMINOLTA DIGITAL CAMERAMINOLTA DIGITAL CAMERA

 

 

 

 

 

 

Campania 2006:

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 aprilie 2006

1.Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
1.34. Ionica Constanţa Popescu – declaraţie politică cu titlul “Daţi un leu pentru Ardeu!”;

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Declaraţie Politică

“Daţi un leu pentru Ardeu!”

Pentu cei care nu ştiu, la Ardeu a fost cândva o cetate dacică. Undeva în judeţul Hunedoara de azi.

Pentru cei care ştiu, cetatea de la Ardeu înseamnă o filă din istoria poporului român şi o mărturie a existenţei noastre de mii de ani pe acest teritoriu.

Pentru copiii noştri şi pentru copiii copiilor noştri, cetatea de la Ardeu va fi, probabil, numai literatură. O notiţă în subsolul vreunei antologii istorice, despre care vor citi, posibil, că a fost distrusă de necunoaşterea şi nepăsarea unor oameni, înaintaşi recenţi ai lor.

Pentru cei care ştiu, dar şi pentru cei care nu ştiu, situl de la Ardeu este azi în pericol de a fi distrus, la fel ca alte situri arheologice din judeţ. Direcţia Judeţeană de Drumuri doreşte redeschiderea unei cariere de calcar în imediata apropiere a monumentului arheologic. După trecerea pe aici a căutătorilor de comori care au săpat fără noimă şi fără milă pământul şi au distrus urmele vechilor cetăţi dacice şi urmele istoriei noastre, după nepăsarea cu care anumiţi aşazişi arheologi tratează siturile dacice din judeţ, după nepăsarea sau lipsa de posibilităţi a autorităţilor de a stopa jaful şi ştergerea istoriei noastre, a venit acum rândul altor autorităţi să încerce să îngroape cât mai adânc istoria. Tot cu buldozerul şi excavatorul, aşa cum se procedează în mai toate siturile dacice din Hunedoara.

Ca reprezentant al judeţului Hunedoara, judeţul cu una dintre cele mai mari rate a şomajului din ţară, ştiu că existenţa unei cariere de calcar în zonă ar însemna bani la buget şi locuri de muncă, două “ingrediente” absolut necesare traiului românilor de azi.

Dar tot ca reprezentant al judeţului Hunedoara mai ştiu că istoria unui neam este mai importantă şi poate aduce mai mulţi bani şi mai multe locuri de muncă pe termen nelimitat, pe când extragerea calcarului este o activitate măsurată în timp. Acesta se va termina, locurile de muncă vor dispărea şi odată cu ele şi banii.

Menţinerea vie a cetăţii de la Ardeu, prezervarea sa şi includerea în circuitul turistic, pot înlocui banii ce ar urma să fie aduşi de cariera de calcar, cu diferenţa că acest lucru s-ar face pe viaţă şi nu pe o perioada limitată.

Dr. Napoleon Săvescu, personalitate contestată de unii, stimată de alţii, chestiune de percepţie, spunea, iar acest lucru nu mai ţine de percepţie, ci bunul simţ, că “pentru lichidarea unui popor se începe prin a-i altera, a-i şterge memoria: îi distrugi cărţile, cultura, religia, istoria şi apoi vine altcineva să-i scrie alte cărţi, îi va da altă religie, altă cultură, îi va inventa o altă istorie. Între timp, poporul înepe să uite ceea ce a fost sau ce este, iar cei din jur vor uita şi mai repede”.

Pe plan local, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional îşi face treaba în acest caz, dacă ţinem cont că a solicitat Ministerului Culturii şi Cultelor să nu avizeze cererea, ce încalcă legea, Direcţiei Judeţene de Drumuri privind redeschiderea carierei de calcar în inima cetăţii de la Ardeu.

Ministerul Culturii are datoria de a nu se face părtaş la lichidarea poporului a cărui cultură este menit să o apere şi să o dezvolte. Şi am încredere că echipa de la minister va aplica întocmai legile.

Nici presa locală nu s-a lăsat mai prejos şi şi-a făcut datoria, semnalând pericolul la care este expus situl de la Ardeu.

Pentru cei care ştiu şi pentru cei care nu ştiu, pentru cei care vor să înţeleagă, să ajute sau să se amuze (amar), în Hunedoara două dintre persoanele care sunt sufletul mişcării de păstrare a istoriei dacilor, a istoriei noastre, sunt doi autentici daci… pe numele lor Vladimir Brilinski şi Iosif Ferencz. Nu este o glumă, la fel cum lupta lor şi a Asociaţiei “SOS Cetăţile Dacice” de păstrare a identităţii noastre, a istoriei dacilor şi a ceea ce a rămas din cetăţile dacice, nu este o glumă.

Ei au iniţiat o campanie denumită “Daţi un leu pentru Ardeu!” cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi autorităţile cu privire la cetatea de la Ardeu. Banii strânşi vor să-i doneze DJD Hunedoara pentru a muta cariera de clacar undeva mai departe de zona în care exploatarea calcarului ar afecta situl. Îi felicit pentru lupta pe care o duc şi sunt alături de domniile lor.

 

 

 

 

 

Balsa
25°
scattered clouds
humidity: 59%
wind: 1m/s ENE
H 25 • L 16
24°
Thu
24°
Fri
25°
Sat
26°
Sun
26°
Mon
Weather from OpenWeatherMap
Galerie Foto
DSCF9030 DSCF6242 DSCN4211 17836877_10212357157906408_370037198_o 17797931_10212357343151039_423465642_o 17820024_10212357343671052_1679809511_o