Cetăţuia Ardeu

Unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara este „Cetăţuia”. Dealul ,,Cetăţuie” sau ,,Cetăţeaua” este situat intravilan, pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, com. Balşa, judeţul Hunedoara, în partea sudică a satului, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna.
ardeu

Obiectivul se află la numai 10 km distanţă faţă de staţiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi şi la numai 16 km distanţă de cea mai importantă arteră rutieră din această zonă: drumul european E 68/ DN 7.Situl arheologic (Cod LMI/cod RAN: HD-I-s-A-03151.01/87870.01) cuprinde această înălţime (alitudine maximă 450 m), la care se adaugă ,,Dealul Judelui”, platou aflat la poalele ,,Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi. Toţi cei patru versanţi sunt abrupţi, ceea ce face ca accesul spre culme să fie dificil.

Chiar şi în preistorie, în antichitate şi în Evul Mediu, accesul se făcea, cel mai probabil, pe o cărare îngustă, cu pasul, sau eventual cu calul, iar greutăţile erau transportate, probabil în samare, cu măgari sau catâri. O astfel de cale de acces se mai poate vedea pe versantul nordic. Sătenii spun că la mijlocul secolului trecut calea era încă folosită şi urca pe versantul nordic şi apoi urma curbele de nivel pe versantul vestic.Partea sudică a dealului a fost distrusă în urma activităţii unei cariere de calcar, care a funcţionat mai multe decenii.Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Coţofeni, însă ulterior, în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase.

În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2010 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” precum ale unui atelier. Debutul fortifiaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe Dealul Judelui şi pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia. Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.Din Evul Mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI.

În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.Nici un fel de sursă documentară scrisă medievală nu se referă la această cetate. Exegeza istoriografică nu a cunoscut acest obiectiv şi, drept urmare, nu l-a implicat în vreun scenariu de interpretare.

 

 

Balsa
11°
light rain
humidity: 96%
wind: 1m/s W
H 17 • L 10
17°
Thu
19°
Fri
20°
Sat
21°
Sun
21°
Mon
Weather from OpenWeatherMap
Declaratia 2%

Locaţia